Un experiment AI remarcabil a implicat milioane de oameni.
Nu se poate nega faptul că o parte dintre experți tratează cu o oarecare distanță revelația că mașinile ar putea distruge umanitatea. În schimb, alții consideră că amenințarea este cu totul reală.
Încercând să înțeleagă mai bine situația, cercetătorii au conceput un experiment AI destul de neobișnuit. Deși în esență este dificil să li se atribuie titlul de autori, deoarece testul Turing are peste 70 de ani și a fost dezvoltat de un matematician britanic renumit.
În decursul decadelor, acest experiment a fost însă rafinat și adaptat la realitățile lumii moderne. La ce se referă în general?
Pe scurt, este vorba despre stabilirea dacă participantul vorbește cu o altă persoană sau cu o mașină. Conform publicației prezentată în prezent sub formă de preprint, autorii întregii idei au creat jocul „Om sau Nu”.
Singura lor sarcină a fost să determine dacă poartă o conversație cu inteligența artificială sau cu altă persoană.
Numărul de persoane care au participat la acest joc s-a dovedit a fi impresionant și este numărat în milioane.
Cercetătorii responsabili pentru acest proiect explică că au creat o gamă diversificată de roboți, fiecare având o personalitate și obiective unice.
Scopul era să facă conversațiile să fie interesante și mai puțin repetitive pentru utilizatorii care folosesc platforma de mai multe ori. În plus, s-a pus problema mascării trăsăturilor distinctive ale unui astfel de robot, pentru a ascunde identitatea sa reală.
Autorii experimentului au decis să vadă cum se descurcă participanții cărora li s-a cerut să identifice identitatea interlocutorilor lor.
Pe cealaltă parte putea fi o persoană sau o inteligență artificială.
Unul dintre concluziile trase de autorii experimentului a fost că participanții au acordat o atenție deosebită greșelilor de scriere și limbajului colocvial.
Și cu toate că presupunerea era că mașinile nu vor putea folosi vorbirea umană tipică, realitatea a verificat aceste așteptări: roboții s-au mimat foarte bine în acest sens.
În schimb, participanții umani, în încercarea de a-i convinge pe ceilalți că într-adevăr poartă în ei umanitatea, aveau tendința să folosească mai des limbaj colocvial și să facă greșeli de scriere.
În plus, răspundeau mai cu plăcere la întrebările personale și emoționale.
De asemenea, este important de menționat că limbajul vulgar dezvăluia natura umană a interlocutorului în 86,7% din cazuri. Acesta este un procent surprinzător de mare.
În ceea ce privește rezultatele finale, participanții au ghicit corect identitatea persoanelor sau a mașinilor de pe cealaltă parte în 68% din situații.
Când interlocutorul era o mașină, media era de 60%, în timp ce în cazul „adversarilor” umani creștea la 73%.
În același timp, autorii recunosc că experimentul lor are anumite limitări.
Chiar și natura jocului ar fi putut stârni suspiciuni, ceea ce, la rândul său, a influențat abordarea participanților la studiu.
